Simboluri electrice

Conectorii de fibra optica

Cei mai frecventi conectori utilizati în retelele locale de fibra optica sunt ST, LC, FC si conectorii SC.
 Conectorul SC (Set si Connect) este o insertie directa frecvent utilizata în switch-uri Ethernet gigabit, mediaconvertoare si noduri optice. Conectorul ST (Set si Twist) este similar cu conectorul SC, dar necesita o rotatie a conectorului pentru inserare, similar cu modul de conectori coaxial.
 Aceste elemente sunt responsabile pentru conectarea liniilor de fibre optice pentru un element, poate fi un transmitator sau receptor. Tipurile de conectori disponibili sunt urmatoarele:
-FC, care este folosit în transmiterea de date in telecomunicatii.
-FDDI este utilizat pentru retele de fibra optica.
-LC si MTRJ utilizati în transmiterea densitati mare de date.
-SC utilizati pentru transmisia de date duplex.
-ST sau BFOC folosite în construirea de retele si sisteme de securitate

                                     Jonctionarea fibrei optice

  Jonctionarea cablurilor optice este procedeul prin care se stabileste o legatura
intre doua segmente de fibra optica.
  Spre deosebire de cablurile cu perechi de conductoare,in cazul fibrei optice sunt necesare de conditii si echipamente speciale
  Doua metode sunt folosite pe scara larga in telecomunicatii:
  -Jonctionare termica folosind ca sursa de caldura un arc electric sau o sursa laser
   Pierderi pri reflexie:-65 -85dB
   Pierderi de insertie: =0,01 0,08dB
  -Jonctionarea mecanica cu ajutorul unor dispozitive de fixare si aliniere
    Pierderi prin reflexie:-45 -65dB
    pierderi de insertie:0,1 0,5dB
  
                       Pregatirea fibrei in vederea jonctionarii
 1. Indepartarea invelisului protector
Invelisul de acrilat este indepartat cua jutorul unor dispozitive de precizie.
2. Curatarea fibrei optice
Fibra este curatata cu ajutorul unor servetele si alcool izopropilic.
3. Taierea fibreioptice
Taierea se realizeaza cu ajutorul unui cleaver.
                      Principiul de functionare al cleaverului
    Cleaverul realizeazafracturareacontrolata a fibrei optice in 4 etape:
1. fibra este fixata in dispozitiv cu ajutorul unor cleme;
2. prin diferite metode aceasta  este tensionata mecanic;
3. lama intra in contact cu fibra si produce o mica fractura;
4. fractura se propaga datorita tensiunii mecanice aplicate in lungul fibrei.
                     Realizarea unei jontiuni termice
  Dupa ce fibrele au fost curatate si taiate cu cleaverul se fixeaza pe ghidajele de aliniere ale aparatului de sudat fibra optica.Pe un ecran care este in dotarea aparatului vedem alinierea fibrelor si eventualele defectiuni din timpul procesului de pregatire in vederea jonctionarii (daca fibra este zgariata sau cioblita).Daca fibra este aliniata corect si nu prezinta defectiuni se realizeaza sudarea. Sudarea se realizeaza prin arcul electric produs de cei doi electrozi(anod si catod)

                                         Realizarea unei jonctiuni mecanice

                                    
                                               Cutia de jonctiune

    Continutul unei cutii de jonctiune

                                                     Sudarea fibrei in cutia de jonctiune
 
     Este necesara asigurarea unei rezerve de cablu care sa permita mutarea cutiei de jonctiune din locul unde se face sudura  in cel unde va fi instalata. In cazul folosirii portului oval se recomanda plasarea in cutie a unei rezerve de cel putin 2 metri.
   Se deschide cutia si se plaseaza  capacul intr-un loc ferit de umezeala si praf

                                                                      Deschiderea porturilor

  Cu un bomfaier se taie capacele porturilor ce vor fi folosite pentru introducerea cablului. Este important sa se aleaga portul potrivit tipului de cablu folosit.

                                                           Pregatirea cablului
   Se indeparteaza mantaua cablului si se taie membri periferici de rezistenta. Atunci cand se face o bucla se recomanda ca lungimea acesteia sa fie se cel putin 2 metri

                                  
                                                       Taierea membrului de rezistenta

  Se taie membrul central de rezistenta la o lungime de 5-8cm in functie de marimea cutiei de jonctiune
                                                    Plasarea mansunului termo cu adeziv
  Mansonul termo cu adeziv se plaseaza peste cablu

                                               Instalarea si fixarea cablului

     Cablul trece prin portul corespunzator si se fixeaza prin intermediul colierelor metalice care au rolul de a preveni rasucirea cablului

                                             Punerea la masa a cablului

  Optinal cablul poate fi pus la masa prin intermediul unui kit de impamantare.
                                          Ancorarea cablului

  Cablul este ancorat prin intermediul membrului central de rezistenta ce preia din efortul de tractiune

                                       
                                         Matuirea porturilor si a cablului

   Pentru ca adezivul continut de mansonul termo sa aiba o priza buna este necesara matuirea cu smirghel a porturilor ce vor fi etansate. Acelasi lucru este valabil si pentru cabluri.

                                 
                                          Degresarea porturilor si a  cablurilor

    Dupa matuire este necesara degresarea porturilor cu servetele imbibate cu alcool izopropilic. Acelasi lucru se recomanda si pentru cablurile optice ce urmeaza a fi jonctionate.

                                          Marcarea capatului mansonului

  Introduceti mansonul termo si macati capatul acestuia cu un marker.Acest semn va fi punct de referinta pentru pasul urmator.
                                       Aplicarea foliei de aluminiu
   Aplicati folia de aluminiu astfel incat aceasta sa treaca 2 cm peste semnul facut la punctul anterior. Dupa aplicare neteziti folia eliminand toate cutele aparute

                                           Plasarea mansoanelor termo

   Plasati mansoanele termocontractabile cu adeziv peste porturile ce vor fi etansate

                                        Clema pentru portul oval

    In cazul portului oval este necesara folosirea clemei pentru a asigura etanseitatea

                                       Incalzirea mansoanelor

Incalziti mansoanele folosind un pistol de aer cald sau o lampa cu propan. Se incepe cu mijlocul mansonului si se merge catre extremitati. Aplicati caldura pana cand petele de pe manson dispar si acesta capata culoarea neagra.

                                         Rutarea fibrei

      Separati fibrele ce vor fi sudate de cele ce nu vor fi taiate. firele ce nu vor fi sudate se pot fixa cu cravata de plastic (sworicei sau fasete) avand grija ca raza minima de curbura a fibrei sa fie respectata.

                                 Instalarea casetelor de sudura

   Prima caseta se fixeaza intotdeauna cu suruburi de cadrul cutiei de jonctiune. Celelalte casete se aseaza la baza si pot pivota pentru a permite accesul la fibre.

                                         Rutarea fibrei in casete

   Tuburile (buferele)  cu fibre  fibrele pot fi rutate in casetele de sudura si fixate folosind cravate de plastic. Tuburile pot fi un pic mai lungi astfel incat sa permita pivotarea usoara a casetelor de care sunt atasate. Dupa realizarea sudurilor casetele se vor fixa cu ajutorul benzii velcro.

                            
                                         Inchiderea cutiei de jonctiune

   Dupa finalizarea operatiilor se fixeaza garnitura de etansare avand grija ca aceasta sa fie in stare buna si in pozitia corecta. O parte di cutiile de jonctiune de pe piata sunt prevazute cu semne ce trebuie aliniate pentru o etansare corecta. In final se strange inelul de fixare pentru inchiderea cutiei. Optional se testeaza etanseitatea cutiei prin presurizare si scufundare in apa.

                                           Circuit de iluminat dublu

Nulul il legam la cele 2 lampi. Faza merge la intrerupatorul dublu iar o iesire de la intrerupator merge la o lampa cealalta iesire mergand la cealalta lampa

                                           Circuit de iluminat lustra

Nulul merge la toate cele 3 becuri. Faza merge la intrerupator iar o iesire de la intrerupator merge la 2 becuri cealalta iesire mergand la 1 bec.

                                         Circuit de iluminat simplu

Nulul merge la corpul de iluminat. Faza merge la intrerupator si iesirea de la intrerupator merge la bec.

Poduri rulante si electropalane

     Podurile rulante si electropalanele sunt utilaje cu ajutorul carora se ridica greutati care au o anumita sarcina in functie de puterea motoarelor si a franei electromagnetice cu care sunt prevazute aceste motoare. Diferenta dintre poduri rulante si electropalane este aceea ca podurile rulante sunt utilaje care se plimba pe grinda iar electropalanele sunt utilaje fixe dar care se pot roti.
    Electropalanele sunt echipate cu trei motoare ( de urcare-coborare, plimbare inainte-inapoi a caruciorului si rotire stanga-dreapta) care se invart in ambele sensuri si toate sunt prevazute cu frana electromagnetica. De mentionat este si faptul ca rigla pe care se plimba caruciorul trebuie sa fie perfect orizontala pentru evitarea eventualelor alunecari ale rolelor caruciorului si evitarea posibilelor accidente.
    Podurile rulante sunt de mai multe tipuri si de aceea schema electrica difera in functie de tip acestea fiind pod mongrinda si pod bigrinda
  Elementele de baza din schema electrica sunt in general:
-un contactor general de linie, pe comanda caruia sunt inseriate contactele electrice ale portitelor de acces pe pod, butoane de oprire urgenta instalate pe pod, pozitiile de zero ale pupitrelor de comanda, care impiedica  punerea sub tensiune a podului in situatii anormale.
-in circuitele de comanda ale contactoarelor sau releelor intermediare de comanda pe sens miscare  ale mecanismelor se inseriaza limitatorii de cursa, iar pe circuitul de comanda al ridicarii se inseriaza limitatorul de sarcina maxima.  
-in scheme apar si  franele electromagnetice ale mecanismelor, care pot fii trifazice sau de cc, limitatorii pentru viteza mare, etc).

Pornirea unui motor

Prin apasarea butonului de pornire bp alimentam bobina L care cupleaza contactorul si simultan cu acesta contactul de automentinere c. Apasand butonul de oprire bo intrerupem alimentarea bobinei L care decupleaza contactorul si contactul de automentinere c. Aceasta este o schema pentru contactoarele care au bobina de 380v, pentru cele cu bobina de 220v singura diferenta este ca releul r nu se mai  leaga la faza T ci la nul

Pornirea unui motor in ambele sensuri

Prin apasarea butonului b1 alimentam bobina contactorului 1C care cupleaza contactorul simultan cu acesta cuplandu-se contactele de automentinere 1C si decupland contactul inchis 2C care este cosiderat contact de protectie, pentru evitarea unui scurtcircuit in cazul apasari din greseala a butonului b2 cand motorul este pornit.Prin apasarea  butonului de oprire bo oprim motorul si ii putem schimba sensul prin apasarea butonului de pornire b2

Pornirea stea triunghi a motoarelor

                        

   Prin apasarea butonului de pornire b2 alimentam contactorul C1 si releul de timp d1 .Contactele c1 se inchid conectand statorul motorului in stea. Contactul c1 permite alimentarea contactorului  C3 , care conecteaza statorul la retea. Dupa trecerea timpului reglat , releul de timp d1 se inchide , astfel ca C1 isi pierde alimentarea si , inchizand contactul c1 alimenteaza contactorul C2. Acesta isi inchide contactele  principale care conecteaza infasurarile statorului in triunghi.  Contactorul c1 face steaua, c2 triunghiul si c3 ramane cuplat in ambele cazuri

.